Cateva zile,din anumite motive tehnice n-am mai putut intra pe net.Cand am revenit ,un amic m-a intrebat daca mi-a lipsit internetul si daca am facut eforturi pentru a reusi sa reintru pe net.Sincer, chiar imi lipsise.Probabil am un oarecare grad de dependenta de net.Pentru mine internetul este fereastra mea spre lume.In fiecare dupa-amiaza tarzie simt nevoia sa deschid calculatorul pentru a naviga pe net.Imi place sa citesc presa locala si centrala, imi place sa intru pe un forum destinat bolii pe care o am si eu, imi place sa intru pe site-uri dedicate persoanelor cu dizabilitati si nu in ultimul rand imi place sa comunic.In plus ,aici pot afla orice informatie de care am nevoie pe care mi-ar fi mai dificil sa o caut in alta parte.
Stiu ca psihologii avertizeaza ca nu este normal sa inlocuiesti viata reala cu o viata virtuala dar atunci cand viata reala nu-ti ofera ceea ce ai nevoie, banuiesc ca nu e nimic rau sa cauti aici ceea ce-ti lipseste cu conditia sa nu uiti ca pana la urma ceea ce gasesti aici nu e 100% real. Din pacate, uneori e atat de greu sa nu uiti asta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu