Indiferenta...

  In cele ce urmeaza va voi spune o poveste. Din pacate, este o poveste reala...
 O femeie, nici prea tanara dar nici prea in varsta sta intinsa pe un pat de spital.Nu se stie daca mai percepe ceva din ce se intampla in jurul ei. Medicii spun ca situatia ei e critica. Ce-i drept, tot un medic si-a adus ,,contributia'' la starea ei actuala. Cand mergea sa-i spuna ca tratamentul pe care i-l prescrisese nu o ajuta si se simte mai rau, o repezea cu indiferenta spunandu-i:,,Nu ti-am zis sa vii dupa sase luni?!''N-a mai apucat sa ajunga la controlul de sase luni caci intr-o zi s-a izolat total de lume si a ajuns la Urgenta.
 Poate ca nu mai poate comunica cu cei din jur, nu-si mai poate spune suferinta... dar cu siguranta simte ca nici o persoana draga n-a ajuns la capataiul ei, nici macar o ruda n-a pasit in salonul de spital in care se afla. Nimeni nu a venit s-o mangaie pe crestet sau macar sa-i atinga manile care au muncit din greu inca din frageda copilarie.Viata nu a fost prea blanda cu ea, de mica a stiut ce inseamna suferinta dar nu a sovait niciodata, tot timpul a mers inainte, nu s-a inconvoiat niciodata sub povara greutatilor ci acestea au intarit-o. Nu avut niciodata timp sa se opreasca ci a mers inainte pentru familia ei.A facut tot ce a putut pentru copiii ei si si-a ajutat de cate ori a fost nevoie fratii si surorile.
Dar oare unde sunt acum toti acestia pentru care ea a muncit si pe care i-a iubit si probabil ii mai iubeste?De ce nu sunt la capataiul ei pentru a-i alina suferinta?Probabil au preocupari mult mai importante.Sunt atat de ocupati..si nu au timp pentru astfel de fleacuri.Cu o singura exceptie, fiul ei cel mic. Acesta i-a fost tot timpul alaturi dar acum nu-i poate fi din cauza propriei suferinte.Inima ii este sfasiata de durere ca nu-si poate ajuta mama in aceste clipe extrem de dificile.Ar avea el insusi poate nevoie de ajutor dar nu se plange, strange din dinti si incearca sa se descurce singur.Sufera pentru mama lui si in acelasi timp e dezamagit de indiferenta propriei familii(frate, unchi, matusi, veri).Singurii care s-au interesat de soarta mamei si a lui au fost vecinii... Iar el cu chipu-i inmarmurit de durere nu cere nimic decat ca Dumnezeu sa se indure de el si sarmana lui mama.
  Cu siguranta, Bunul Dumnezeu nu-si va intoarce privirea si le va fi alaturi chiar si atunci cand cei ce au aceeasi sange cu ei i-a uitat!