sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Somnul te ajută sa iei decizii mai bune

 ,,O vorbă din bătrâni spune că noaptea este un sfetnic bun. Un studiu recent pare să aducă dovezi ştiinţifice în ceea ce priveşte această zicală. Oamenii de ştiinţă susţin că sunt pe punctul de a desluşi misterul legat de modul în care creierul face faţă amintirilor neplăcute sau traumatizante, în timpul somnului.
  Potrivit acestora, există dovezi semnificative care arată că aproximativ 20% din timpul în care dormim, atunci când ne aflăm în faza de mişcare rapidă a ochilor (REM), faza în care visăm, în creier au loc procese cu rol în prelucrarea de amintiri recente. De aceea, ei cred că o mai bună înţelegere a acestui fenomen i-ar putea ajuta pe pacienţii care suferă de stres posttraumatic.Cercetatorii sunt de părere că atunci când visăm sunt suprimaţi anumiţi neurotransmiţători implicaţi în procesul apariţiei stresului. Persoanele la care, din anumite motive, acest proces nu are loc, devin anxioase şi hiperactive, având tendinţa să fie extrem de afectate de anumite amintiri.    Poate că din acest motiv, uneori, suntem sfătuiţi ca, înainte să luăm o decizie crucială, după un eveniment neplăcut, să mai aşteptăm o zi, deoarece visul de peste noapte ne poate linişti temerile şi ne poate ajuta să luăm o decizie mai bună. Oamenii de ştiinţă consideră că schimbările chimice care se produc în creier în timpul fazei de somn REM(mişcare rapidă a ochilor) ar putea ajuta la înţelegerea modului în care corpul face aceste schimbări. În timpul fazei de somn REM (când survin şi visele), se produce o scădere accentuată a nivelului noradrenalinei, o substanţă chimică din creier asociată cu stresul. Prin procesarea experienţelor emoţionale anterioare în acest mediu cu un nivel scăzut de norodrenalină, ne trezim a doua zi şi ne dăm seama că emoţiile au devenit mai slabe.''(www.gandul.info)
  Prin urmare, urmati sfatul batranilor dar si al medicilor si nu luati hotarari importante in pripa ci lasati noaptea sa treaca, dimineata cu siguranta veti gandi altfel, veti fi mai ingaduitori, mai optimisti, mai pregatiti sa infruntati viata!

joi, 24 noiembrie 2011

Ministerul Sanatatii recomanda vaccinarea antigripala

 Ministerul Sănătăţii derulează şi anul acesta Campania de vaccinare gratuită antigripală. În cadrul acestei campanii au fost deja vaccinate antigripal 167.945 persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire.
 Vaccinarea antigripala este recomandata copiilor, varstnicilor, celor ce sufera de diverse afectiuni  cronice, aceste categorii avand imunitatea mai scazuta pot contacta mai usor boala si  face forme mai grave.
Alte categorii de risc sunt angajatii spitalelor, ai diverselor cabinete medicale care intra in contact cu bolnavi si alte categorii de angajati a caror munca presupune relationarea cu oamenii(cadrele didactice, functionarii publici de la ghisee, soferii de pe mijloacele de transport in comun, vanzatorii etc).
Chiar daca nu faceti parte din aceste categorii de risc decat sa  incercati sa tratati mai bine preveniti, asa ca : VACCINATI-VA!
 Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei ca, în această perioadă cu fluctuaţii frecvente de temperatură, să asculte sfatul medicilor şi să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor.
Măsurile de igienă personală, precum spălarea cu apă şi săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii, şi in special prin gripă.
Respectarea unui regim de viaţă sănătos - alimentaţie bogată în proteine, legume şi fructe, odihnă şi mişcare, precum mersul pe jos, cu bicicleta - este esenţial pentru menţinerea unui corp sănătos.
De asemenea, persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cronice cardiace şi respiratorii, este bine să evite deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele îmbolnăvirii sau a apariţiei complicaţiilor afecţiunilor existente.

marți, 22 noiembrie 2011

Dati o sansa copiilor vostri!

  In Vrancea se pare ca sunt 70 de copii nevazatori.Foarte multi! Nu stiu ce e mai trist,ca atat de multi micuti  nu pot vedea lumina zilei, frumusetea naturii, nu-si pot vedea propriul chip ... sau ca doar 10 dintre ei merg la scoala.
De ce merg atat de putini la scoala?Pentru ca cei mai multi parinti prefera sa ii tina acasa pentru a incasa acele ,,beneficii'' materiale destinate copiilor cu handicap pe care le-ar pierde daca copiii ar fi inscrisi la cea mai apropiata scoala destinata nevazatorilor, cea din Buzau.
De ce refuza acesti oameni dreptul copiilor lor de a avea un viitor mai bun?Caci atunci cand ai o dizabilitate educatia e cea care poate face diferenta in ce priveste viitorul pe care il poti avea.
De ce pentru cativa banuti refuza dreptul copiilor lor de a invata sa fie autonomi, de a invata o meserie?
De ce isi trateaza copiii ca pe o sursa de venit si atat?Daca ei ii trateaza astfel, atunci cum ii vor trata ceilalti?!De ce nu ii pot vedea ca pe niste copiii normali care au voie sa se joace cu alti copiii, au dreptul sa invete sa citeasca intr-un mod ce le este accesibil  si inainte de toate au dreptul sa viseze?
  Ar trebui ca fiecare dintre noi sa incercam sa aparam acesti micuti de proprii parinti adresandu-le acestora din urma urmatorul mesaj: DATI O SANSA COPIILOR VOSTRI! NU AVETI VOIE SA LE RAPITI VISELE! Saracia nu este o scuza! Le-au fost rapite deja prea multe...

duminică, 20 noiembrie 2011

Dor de viata

E frig afara...E atat de mohorat!
Vantul se joaca, bruma peste copaci s-a coborat.
Eu stau in casa si pe fereastra tot privesc,
Sufletul incerc sa-mi amagesc...


Focul arde-n soba domolit,
Eu tot privesc la peisajul pustiit.
Atat de trist...si de frumos, totul imi pare
Iar al meu suflet tanjeste dupa alinare.


Maretia naturii as vrea sa o patrund,
Bucuria renasterii sa-mi fie tot mereu in gand,
Sa-i pot trai tristetea mai usor,
Sa-mi pot duce astfel si-al meu dor.

vineri, 18 noiembrie 2011

Suferinta din viata noastra...

  In urma cu ceva timp, pe cand eram internata in spital, o doamna mai in varsta, care nici nu ma cunostea prea bine, mi-a marturisit ca ma place.Ma placea deoarece intuia ca stiu ce inseamna suferinta iar aceasta, considera dumneaei, ii face intotdeauna pe oameni mai buni.I-am raspuns ca nu e obligatoriu ca suferinta sa te faca mai bun, depinde de caracterul persoanei, de natura suferintei sale, de oamenii de care e inconjurat. Foarte multi factori  influenteaza formarea noastra ca oameni.
Ideal ar fi sa fim buni fara sa cunoastem suferinta.Dar...cum aceasta face parte adesea din viata noastra...oare cum influenteaza modul noastru de a fi?Toti oamenii care cunosc suferinta devin, obligatoriu, mai buni?Extrapoland, oare oamenii pot fi impartiti in oameni buni si oameni rai?
  Eu cred ca fiecare om are momente in care poate fi considerat bun si momente, situatii in care este considerat rau.
Suferinta ne poate face uneori mai buni, alteori mai rai, depinde de cum ne raportam noi la ea.Daca reusim sa acceptam ca face parte din viata noastra, daca reusim sa ne gasim echilibrul interior chiar in aceste conditii, atunci ne este mai usor sa fim buni, blanzi, ingaduitori cu ceilalti  iar daca suntem in plin razboi sufletesc, nu reusim sa acceptam noua situatie in care ne aflam ca pe o normalitate, atunci devenim recalcitranti, irascibili etc.Ne razboim cu noi dar si cu ceilalti.
Suferinta poate devasta un suflet sau il poate innobila, apropia de Dumnezeu. Un rol important in aceste procese il au si oamenii care ne inconjoara.Ei ne pot ajuta astfel incat crucea ce ne-a fost incredintata sa ni se para mai usoara sau ne pot ingreuna crucea.
  In final, va doresc sa va puteti duce crucea cu zambetul pe buze caci cu cat aceasta este mai grea cu atat  Dumnezeu va considera mai puternici!Si daca puteti, mai spuneti o vorba buna, o incurajare si celui de langa voi care e gata sa ingenuncheze sub greutatea suferintei proprii!

miercuri, 16 noiembrie 2011

Pentru ce luptam?

  De cand am acces la internet, printre altele, am citit intotdeauna cu interes orice informatie aparea despre poliartrita reumatoida.In ultimii doi ani am urmarit aproape zilnic discutiile despre aceasta boala  de pe forumul Romedic.Mi s-a parut intotdeauna cel mai bun forum destinat acestei boli.Aici cei diagnosticati cu poliartrita sau in curs de a fi diagnosticati puteau discuta despre simptome, tratamente, reactii adverse etc.Puteai beneficia de experienta altora sau puteai impartasi din experienta ta.Puteai invata din greselile altora sau ii invatai pe altii cum sa nu repete greselile tale. Era un loc in care puteai comunica cu cei ce trec prin stari asemanatoare cu tine.
In ultimile saptamani cei inregistrati pe acest forum au inceput sa fie mult mai activi.Poate veti crede ca asta e un lucru bun.Din pacate, nu e...Discutiile constructive sau transformat in adevarate certuri intre sustinatorii diverselor forme de tratament.O ,,tabara'' sustine natura infectioasa a bolii si incurajeaza automedicatia.Initial era interesant sa auzi si acest punct de vedere dar deja vehementa lor a inceput sa irite pe cei ce urmeaza scheme terapeutice recomandate de reumatologi si care si-au aratat deja eficacitatea in multe cazuri.
Imi placea acest forum...dar acum...
  Elizabeth Gilbert in cartea sa ,,Mananca, Roaga-te, Iubeste'' , carte care mie mi-a placut foarte mult, afirma:
,,Oamenii s-au luptat dintotdeauna doar  pentru a raspunde la doua intrebari simple:Cat de mult ma iubesti? si Care-i seful?Toate celelalte lucruri se poat rezolva intr-un fel sau altul.Dar nu avem scapare cand vine vorba de  dragoste si putere...''Nu vi se pare ca ar avea dreptate?
  Dar in acest caz, al bolnavilor de poliartrita, de dragoste sigur nu poate fi vorba, poate fi oare vorba de putere? De  lupta unor orgolii?,,Eu am dreptate'', ,,eu sunt mai intelegent''.De multe ori propriul orgoliul ne poate face mai mult rau decat bine caci nu ne lasa sa vedem ca si altii pot avea dreptate.
Ferice de cei ce pun binele celorlalti mai presus de propriul orgoliu!

luni, 14 noiembrie 2011

,,Te iubesc!''

  Doua cuvinte dupa care ravnim intreaga viata...Nu conteaza ce varsta avem, daca suntem sanatosi sau bolnavi, nu conteaza ce statut social avem, toti ne dorim sa auzim aceste doua cuvinte.Toti ne dorim sa fim iubiti.Toti ne dorim sa cunoastem  IUBIREA.
Dar ce e IUBIREA?!EMOTIE?! SPERANTA?! ASTEPTARE?! DEZAMAGIRE?! BUCURIE?! SUFERINTA?!
Sunt sigura ca fiecare persoana are propria definitie a iubirii!Pentru voi ce e iubirea?
Mie imi place ,,definitia'' trupei HOLOGRAF:http://www.trilulilu.ro/wolfy_4you/b0e793bd4fd4d0
  Ieri m-a impresionat pana la lacrimi povestea unui adolescent de 16 ani cu retard care se simte singur, neinteles si care isi doreste si el o prietena si caruia mama nu-i poate spune decat ,,roaga-te lui Dumnezeu''.Ce alt raspuns sa-i poata da?Ce-i poti spune unei persoane a carei dizabilitate sta in calea implinirii propriilor vise?Mi-as dori atat de mult ca el sa-si gaseasca prietena pe care si-o doreste!Mi-as dori ca si el sa poata auzi aceste cuvinte, asa cum imi doresc sa le auzim fiecare dintre noi!
  In final, va doresc sa fiti iubiti si sa iubiti!