Focsaniul si Unirea Principatelor Romane

   Astazi, 24 ianuarie, se sarbatoresc 154 de ani de la Unirea Principatelor.
   La 24 ianuarie 1859, la Bucureşti, Adunarea Electivă din Ţara Românească îl alege pe acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei, ca domn al Principatelor Unite. Evenimentul este crucial în istoria noastră pentru că este primul pas pe care românii l-au făcut în constituirea statului naţional unitar român.Este primul pas făcut în modernizarea şi crearea statului modern român..
    Focsaniul a avut un rol important in realizarea acestei uniri. El a avut o evoluţie istorică unică în jurul hotarului dintre cele două părţi ale oraşului, Focşaniul moldoveni şi Focşaniul munteni. La Focşani a existat realmente o conştiinţă a unităţii naţionale care s-a manifestat puternic la 1848 când, în Piaţa Munteni, Piaţa Unirii de astăzi, muntenii şi moldoveni au sărbătorit Ziua Constituţiei şi în care au strigat „Trăiască Unirea poporului român“. Focşănenii au văzut în unirea din 24 ianuarie şi posibilitatea unificării oraşului lor. Conştiinţa naţională era o realitate la Focşani, născută din viaţa de zi cu zi a focşănenilor, pentru că relaţiile matrimoniale, culturale, administrative dintre cele două ţări ale oraşului au fost foarte strânse.
   Focşănenii s-au implicat în lupta pentru unirea principatelor în perioada 1856 – 1857, când s-a înfiinţat cel mai puternic comitet unionist la Focşani, condus de boierii Stamatineşti şi Dăscăleşti. În 1857, cu alegerile pentru Divanul Ad-hoc al Moldovei, de la Focşani a luat drumul Iaşiului ţăranul pontaş Ion Roată din Cîmpuri şi negustorul Gheorghe Dini. Aceştia au fost cei care l-au ales ca deputat în Adunarea electivă a Moldovei pe Mihail Kogălniceanu şi, prin semnătura lui, focşănenii şi-au pus semnătura pe actul unirii de la 24 ianuarie 1859.
   La 5 februarie 1859, focşănenii au posibilitatea să îşi exprime entuziasmul pentru alegerea lui Cuza chiar în faţa domnitorului. Atunci a fost prima vizită în oraşul Focşani şi a fost primit chiar în clădirea unde acum funcţionează Muzeul Unirii, unde era pichetul 45 de graniţă. S-a ridicat Arcul de Triumf şi i s-a făcut cea mai frumoasă primire în drumul de la Iaşi la Bucureşti după cum mărturiseşte chiar domnitorul. Tot atunci are loc şi celebra întâlnire între Alexandru Ioan Cuza şi Moş Ion Roată.
   Datorită semnificaţiei oraşului Focşani ca simbol al unirii dar şi poziţiei sale geografice, la jumătatea distanţei dintre Iaşi şi Bucureşti se hotărăşte ca la Focşani să funcţioneze Comisia Centrală. Este de fapt primul parlament al Principatelor Unite, a României moderne create la 24 ianuarie. Aici s-a gîndit şi elaborat tot suportul legislativ al României moderne.
   La 1859, Kogălniceanu discută în Comisia Centrală problema unificării oraşului Focşani, iar la 10 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza semnează decretul de unificare a oraşului Focşani unde la punctul doi se spune că ambele părţi ale oraşului Focşani, de o parte şi de alta a Milcovului, vor forma în viitor un singur oraş care va fi reşedinţa judeţului Putna. Până atunci, Focşaniul Moldoveni era reşedinţa judeţului Putna, iar Focşaniul Munteni era reşedinţa judeţului Râmnicu Sărat. (sursa:Monitorul de Vrancea)