marți, 17 septembrie 2013

O tara de vis!

   Avem o tara atat de frumoasa... In ultimii 22 de ani, de cand m-am imbolnavit uitasem asta...sau poate imi aminteam doar uneori cand mai vedeam fotografii cu diverse peisaje din tara sau urmaream vreun documentar pe acesta tema dar in aceasta luna am descoperit judetul Valcea. Nu fusesem niciodata in acesta zona. Inainte de a ma imbolnavi vazusem o mare parte din Moldova cu muntii si manastirile ei si putin din Transilvania dar niciodata nu ajunsesem in sudul tarii, asa ca acum am descoperit cu placere frumusetea peisajelor montane din Valcea dar si bogatia spirituala a acestui judet. Cineva ne-a spus ca ar fi judetul cu cele mai multe manastiri din tara. Nu stiu daca sunt mai multe decat in judetele din nordul Moldovei dar cu siguranta, aici veti descoperi manastiri ce par a fi colturi rupte din rai.
  Prima pe care am vizitat-o si pe care vi-o recomand este Manastirea Bistrita.Ctitorie a boierilor Craiovesti, aceasta dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in “Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842).
Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata “Schimbarii la fata”.
Ulterior vornicul Serban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Hranite, in stil brancovenesc (1710).
De remarcat faptul ca in complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici – dupa opinia unor cercetatori – s-a tiparit in 1508 Liturghierul slavon al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc.
De-a lungul timpului Manastirea a suferit multe transformari iar astazi inca de cum intri pe poarta ei ramai impresionat de frumusetea locului. Nici nu stii ce sa admiri mai intai, florile pe care le intalnesti la tot pasul, arhitectura locului, frumusetea picturilor. Totul e atat de frumos incat vocabularul meu e prea sarac pentru a pune in cuvinte aceasta frumusete.
Nu mi-a placut insa ca nu am putut urca cu masina pana la poarta Manastirii pe motiv ca era festivalul rromilor si nu prea am inteles ce legatura avea una cu alta iar atunci cand ai o dizabilitate locomotorie nu e prea placut sa urci pe jos chiar si cateva sute de metri.

  A doua manastire pe care am vizitat-o a fost Arnota. Strajuind masivul Arnota, din peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii, la altitudinea de 840 de metri,  Manastirea Arnota este ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634 Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.
In pronaosul bisericii actuale se afla doua morminte: mormantul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, ingropat mai intai la Targoviste si adus apoi la Arnota, si mormantul lui Danciu vel-vornic, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul
Prin arhitectura, pictura si sculptura sa, Manastirea Arnota poate fi considerata un important monument istoric si de arta religioasa din tara.
Dintre toata manastirile vizitate in judetul Valcea, Manastirea Arnota mi-a placut cel mai mult.In biserica sa micuta chiar te simti aproape de Dumnezeu.Desi accesul e mai dificil, simplitatea, linistea, frumusetea pe care le veti intalni aici merita tot efortul.


                                                                
                                                                      (va urma)

luni, 16 septembrie 2013

A inceput un nou an scolar!

  A inceput un nou an scolar! Astazi toti copiii se indreapta spre scoala cu regretul ca s-a terminat vacanta dar nerabdatori sa-si (re)intalneasca colegii de clasa.
Voi, cei ce ati trecut de mult de varsta scolara, nu v-ati mai dori sa va mai intoarceti in copilarie, sa scapati de griji si de probleme si macar pentru o zi sa mai fiti copii, sa mergeti  la scoala, sa va zbenguiti cu colegii si sa invatati lucruri noi?!
Cand suntem copiii ne dorim sa crestem mari cat mai repede pentru a fi independenti iar cand suntem adulti parca ne-am mai dori sa fim iarasi copiii.
 Le doresc mult succes copiilor care au inceput un nou an scolar azi. In acest an sa invete lucruri noi si captivante! Si nu uitati...scoala este temelia pe care va veti cladi viitorul! Fiecare lectie pe care o veti ignora va fi o caramida lipsa din aceasta contructie pe care o claditi!

vineri, 13 septembrie 2013

Merge si asa...

  V-ati dorit vreodata sa plecati la o anumita destinatie cu trenul (sau o persoana apropiata voua) dar nu stiati mersul trenurilor? Banuiesc ca fiecare dintre voi s-a confruntat cu o asemenea situatie si de asemenea, banuiesc ca la fel ca si mine ati cautat in agenda numarul de telefon al statiei de unde vroiati sa plecati in speranta ca veti reusi sa obtineti aceste informatii. De cate ori a fost nevoie sa apelati acel numar pana a-ti obtinut informatia dorita? Eu, in urma cu vreo trei luni, am apelat in doua zile de aproximativ 40 de ori si tot nu am reusit sa vorbesc cu persoana care ar fi trebuit sa dea asemenea informatii. Cei drept in urma cu doua saptamani am fost mai norocoasa, dupa vreo 30 de incercari am reusit sa aflu ce-mi doream. Oare de ce mai exista asemenea numere de ,,informatii telefonice,, in statiile C.F.R daca oricum atunci cand ai nevoie nu raspunde nimeni la ele?!
 O atitudine asemanatoare am intalnit-o si la Casa de Asigurari de Sanatate de care apartin. Deoarece mi-am schimbat numele, medicul de familie mi-a zis ca trebuie sa meg la Casa de Asigurari pentru a fi operata schimbarea si acolo, asa ca dupa obtinerea noii carti de identitate m-am prezentat la institutia in cauza. Aici la intrare am fost sfatuita sa merg la camera unde se elibereaza adeverinte de asigurat, asa ca m-am inarmat cu rabdare si am inceput sa astept. Inaintea mea mai erau vreo douazeci de persoane iar la camera respectiva doar doi functionari eliberau aceste acte. De fapt, doar doi au eliberat in primul sfert de ora caci apoi a eliberat doar unul, celalalt fiind ocupat cu altceva, poate in interes de serviciu sau poate vroia sa fie la curent cu ultimele barfe din institutie sau chiar din oras, dupa durata discutiei. Dupa vreo ora mi-a venit si mie randul si am intrat chiar la doamna care tocmai terminase ,,dezbaterea,, in cauza dar se pare ca dumneaei inca nu era pregatita sa se intoarca la indeletnicirea de baza caci eu ii tot explicam ce vreau iar dansa tot discuta in stanga, in dreapta sau la telefon in timp ce eu stateam in picioare (la invitatia de a ma aseza ii explicasem ca nu m-as mai putea ridica de pe acel scaun). Asa ca se uita in actele pe care i le inmanasem dar se vedea ca era cu mintea in alta parte caci nu prea intelegea ce e cu acele acte. Pana la finalul intrevederii i-am explicat de vreo cinci ori dar se pare ca n-a inteles nimic si nici nu prea a reusit sa citeasca cartea de identitate sau certificatul de casatorie caci pana la urma tot nu mi-a scris corect numele pe adeverinta de asigurat pe care mi-a inmanat-o iar atunci cand i-am atras atentia asupra acestui fapt mi-a zis ca de ce nu i-am explicat si ca oricum nu conteaza numele ci doar CNP-ul. Prin urmare am stat si m-am intrebat de ce mi-am pierdut timpul acolo? Sper totusi sa nu am probleme cand imi va fi ceruta adeverinta de asigurat atat timp cat aceasta e pe un nume iar cartea de identitate pe alt nume.
  De ce oare unii oameni nu-si fac munca pentru care sunt platiti, mai ales atunci cand sunt platiti din bani publici? Se pare ca in Romania merge si asa...