vineri, 26 aprilie 2013

Doi ani...

 Au trecut doi ani... de cand am creat acest blog pe care l-am intitulat BLOGUL IULI-ANEI: O SANSA! Doi ani in care am scris despre gandurile, problemele mele si ale celorlalti, despre noutati din domeniu medical sau legislativ, despre initiative laudabile din diverse domenii etc. Pe langa toate acestea in acesti doi ani am incercat sa aflu raspunsul la doua intrebari: daca ai un handicap iti poti gasi de lucru ?
http://iuli-ana.blogspot.ro/2012/10/in-cautarea-unui-loc-de-munca.html ;
 http://iuli-ana.blogspot.ro/2012/06/ce-sanse-ti-se-ofera-cand-ai-o.html;
 http://iuli-ana.blogspot.ro/2011/05/poti-lucra-acasa.html;
http://iuli-ana.blogspot.ro/2013/04/incadrarea-in-munca-persoanelor-cu.html
Si ...iti poti gasi iubirea cand ai o dizabilitate? http://iuli-ana.blogspot.ro/2012/08/e-loc-de-egoism-in-dragoste.html;
http://iuli-ana.blogspot.ro/2012/08/dragostea.html
http://iuli-ana.blogspot.ro/2011/07/povesti-de-dragoste.html
http://iuli-ana.blogspot.ro/2011/07/povesti-de-dragoste.html
http://iuli-ana.blogspot.ro/2011/10/iubiri-posibile-sau-imposibile.html
Acum dupa doi ani pot spune ca am aflat raspunsul la una din cele doua intrebari...Raspunsul celeilalte inca il mai caut.
Acest blog m-a ajutat sa ma cunosc mai bine, sa descopar ca pot face lucruri de care nu ma credeam capabila, m-a ajutat sa fiu mai informata, intr-un cuvant m-a ajutat sa evoluez.
  Va multumesc acelora dintre voi ce mi-ai fost alaturi si ati citit macar un rand scris de mine!
  Va doresc multa sanatate si putere sa va impliniti visele!





joi, 18 aprilie 2013

„Zâmbeşte România”


   Focşănenii vor beneficia, din această lună şi până la finele anului, de consultaţii stomatologice gratuite. Această acţiune face parte din campania „Zâmbeşte România”, susţinută de Aquafresh. Nouă cabinete stomatologice din Focşani s-au alăturat campaniei.   
   Campania „Zâmbeşte România” a fost dezvoltată pentru a facilita accesul la educaţie şi la prevenţie, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii orale în rândul populaţiei din România şi se află în cel de-al doilea an de desfăşurare. Cu mesajul „Ai grijă de sănătatea dinţilor tăi!”, campania se adresează, anul acesta, în special părinţilor, copiilor şi educatorilor, susţinând cei trei paşi esenţiali pentru un zâmbet sănătos: periajul dinţilor de două ori pe zi, timp de câte două minute; mersul la dentist în mod regulat, cel puţin o dată pe an; o dietă sănătoasă, care să includă multe fructe şi legume. 
   Campania a fost creată în contextul unei nevoi reale de informaţie despre igiena orală corectă. Studiile arată că, deşi 80% dintre români au probleme dentare, aceştia au indicat o puternică reticenţă faţă de mersul la dentist- 49% nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an, în timp ce doar 29% au mers la cabinet pentru un control. Există încă un procent de 9% dintre români care nu au mers niciodată la dentist. 69% dintre respondenţi au declarat că merg la dentist doar atunci când au probleme, iar 64% amână uneori tratamentele medicale sau vizitele, motivând că acestea sunt prea scumpe.(sursa:Monitorul de Vrancea)
 Asadar aveti grija de dintii vostri si mergeti la un consult stomatologic gratuit la unul din urmatoarele cabinete: 
1.      NEDELCU MIHAI
FOCSANI
CONSTITUTIEI,4
0744694109
2.      NEDELCU LUMINITA
FOCSANI
CONSTITUTIEI,4
0742063325
3.      ARMENCEA LAURA
FOCSANI
VAMII,3
0747281837
4.      ARMENCEA BOGDAN
FOCSANI
BARSEI,6
0745306858
5.      OSTOIA MIRCEA
FOCSANI
BARSEI,2
0727234667
6.      HANTA VLAD
FOCSANI
STEFAN CEL MARE,14
0721246248
7.      MANSUR AHMED
FOCSANI
VAMII,3
0734976466
8.      MANSUR LAURA
FOCSANI
VAMII,3
0720250280
9.      COZMA DRAGOS CATALIN
FOCSANI
ALEXANDRU VLAHUTA,3
0722529098
10.  COZMA CRISTINA SONIA
FOCSANI
ALEXANDRUVLAHUTA,3
0722531073
11.  ANDRONIC DAN
FOCSANI
CUZA VODA,3
0745263396
12.  NECULAI SILVIA CRISTINA
FOCSANI
GRIGORE IONESCU,1
0237225041
13.  HERESCU BOGDAN
FOCSANI
ALEXANDRU VLAHUTA,2
0740063594
14.  GRIGORAS DACIANA
FOCSANI
ALEXANDRUVLAHUTA,87
0766798830


joi, 11 aprilie 2013

Asa NU !

  Vi s-a intamplat vreodata sa va faceti o programare pentru un consult medical cu o luna inainte, sa fiti sunati cu o zi inainte de un reprezentant al cabinetului sau al clinicii respective cerandu-va sa confirmati prezentarea la consult iar cand in sfarsit a venit ziua mult asteptata, ora mult asteptata sa mergeti la clinica iar dupa cateva zeci de minute de asteptare sa vi se spuna ca medicul  respectiv nu va mai veni?
Nu e o situatie tocmai placuta, nu? Cu atat mai mult daca nu locuiti in orasul in care sunteti nevoiti sa mergeti pentru o consultatie sau pentru un tratament.
Cum v-ati simti intr-o astfel de situatie? Ce reactie ati avea atunci cand ati depus un efort fizic considerabil dar si un efort financiar substantial pentru a ajunge acolo si esti tratat cu o totala lipsa de respect, medicul de care ai nevoie neprezentandu-se, nefiind macar inlocuit de un alt medic.
  O astfel de experienta am trait eu ieri. Tin sa mentionez ca toate acestea sau intamplat chiar intr-o clinica particulara din capitala.Au vrut sa fie siguri ca voi ajunge la consultatie...Am facut un drum de cinci ore, mi-am cheltuit indemnizatia pe o luna iar cand am ajuns acolo...medicul n-a venit. Nici macar n-a trimis pe altcineva sa-l inlocuiasca...
 Asadar daca doriti sa nu treceti prin ce am trecut eu ieri, va sfatuiesc sa evitati Proctoclinic.
Daca aveti nevoie de un chirurg, oricate cuvinte de lauda ati auzi, incercati sa nu ajungeti la dr Mitulescu caci s-ar putea sa-l asteptati cum l-am asteptat eu ieri...
Aveti grija de voi si incercati sa nu va imbolnaviti!

sâmbătă, 6 aprilie 2013

Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap

  Deşi reglementată de lege şi încurajată prin tot felul de subvenţii şi facilităţi, încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap rămîne în continuare o problemă departe de a fi rezolvată. Există încă destui angajatori care privesc aceşti oameni - care deseori au calificări, ba chiar şi facultăţi - ca pe o bătaie de cap, care e mai bine să fie ignorată. Totodată, mai există şi în rândul multor persoane cu handicap nu doar teama de a se integra într-o colectivitate ce poate arăta ostilitate, ci şi obişnuinţa de a trăi din indemnizaţia de handicap.
  În momentul de faţă, în Vrancea trăiesc aproape 18 mii de persoane adulte cu handicap, peste patru mii fiind încadrate în gradul grav, alte aproximativ 11 mii în gradul accentuat şi peste 2.518 în gradul mediu. Foarte puţini dintre aceştia au dorit şi au şi reuşit să obţină un serviciu. 
   Potrivit celor spuse de Daniela Brihoianu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Vrancea, pe parcursul anului trecut, Centrul de sprijin pentru persoane cu dizabilităţi din cadrul instituţiei a reuşit încadrarea în muncă pentru doar 12 persoane cu dizabilităţi.
   Anul acesta, până în prezent, nu a fost încadrată în muncă nicio persoană cu handicap, AJOFM Vrancea având în evidenţe doar 33 de vrânceni din această categorie. „De la înfiinţarea acestui centru, adică din 2006 şi până în prezent, au fost consiliate un număr de 317 persoane şi s-au identificat locuri de muncă pentru 104 persoane, în meserii ca: maseur, CTC-ist în confecţii, consilier juridic, operator calculator, confecţioner îmbrăcăminte, confecţioner tâmplărie aluminiu, femeie de serviciu, manipulant, maseur etc.”, a declarat Daniela Brihoianu, accentuând faptul că în continuare, se întâmpină mari greutăţi în tentativele de angajare a acestor persoane. 
Nu doar că nu există locuri de muncă accesibilizate, dar trebuie dusă o adevărată luptă cu prejudecăţile potenţialilor angajatori şi cu inflexibilitatea însăşi a oamenilor cu dizabilităţi.
   Legea şomajului şi cea a promovării şi protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap acordă o serie întreagă de subvenţii acelor angajatori care sunt dispuşi să treacă peste prejudecăţi şi să angajeze oameni din această categorie. Astfel, orice persoană cu handicap care doreşte să încheie un contract individual de muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul şi gradul de handicap. „Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap. Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, pu-blice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap    într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi”, prevede Legea nr. 448.  
   Totuşi, angajatorilor care nu se conformează acestei cerinţe, legea le dă o portiţă de scăpare, care a devenit în practică, un obicei. Ei scapă de obligativitatea angajărilor dacă plătesc lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; achiziţionează produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
   Angajarea persoanelor cu handicap se poate face pe piaţa liberă a muncii, la domiciliu sau în forme protejate (loc de muncă protejat sau unităţi protejate autorizate). Legislaţia prevede că oamenii angajaţi la domiciliu trebuie să beneficieze, din partea angajatorului, de transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate. Persoanele cu handicap angajate în muncă au o serie de drepturi care se pare că nu sunt deloc pe placul potenţialilor angajatori, precum o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare, dar şi un preaviz de minim 30 de zile lucrătoare, acordat la desfa-cerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, pentru motive neimputabile acestuia. Persoanele cu handicap mai au dreptul la adaptarea rezonabilă a locului de muncă, dreptul de a lucra mai puţin de opt ore pe zi, în situaţia în care are recomandarea comisiei în acest sens, precum şi de scutire la plata impozitului pe salariu. 
   Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de o serie de drepturi printre care: deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana cu handicap; deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu; decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap.
   Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi din rândul persoanelor cu dizabilităţi primesc lunar, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1-1,5 înmulţit cu Indicele Social de Referinţă (ISR), pe o perioadă de 18 luni. Totodată, angajatorii care în raport cu numărul de angajaţi nu au obligaţia de a încadra în muncă persoane cu handicap, dar angajează astfel de oameni pe durată nedeterminată şi le menţin raporturile de muncă minim doi ani, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană, o sumă egală cu ISR (500 lei). Nu beneficiază de aceste facilităţi angajatorii care în ultimii doi ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele pe care le angajează.(sursa:Monitorul de Vrancea)
  Se pare ca persoanele cu handicap au drepturi dar sanse destul de mici de a se angaja. Cati dintre voi, cei ce aveti un handicap v-ati dorit un loc de munca si ati si reusit sa-l gasiti?
E adevarat exista si destul de multe persoane care se multumesc cu acea indemnizatie pentru handicap si nu-si doresc mai mult dar sunt si persoane care tot incearca sa-si gaseasca ceva de lucru si care trebuie sa se multumeasca doar cu multe promisiuni, cuvinte frumoase ce insa n-au nici o sustinere in realitate.
 La  final,  puteti citi cate ceva din odiseea cautarii unui loc de munca pe care am trait-o si eu si va doresc mult succes in propria voastra cautare!


miercuri, 3 aprilie 2013

Despre adoptie


  V-ati gandit vreodata sa adoptati un copil? Probabil, aceia dintre voi care au deja unul sau mai multi copii n-au fost pusi in situatia de a se gandi la adoptie dar cei care n-au copii, cu siguranta, s-au gandit macar o singura data.Unii, probabil, au imbratisat ideea ca un copil adoptat nu este sange din sangele tau, altii poate n-au avut curaj si atunci au renuntat iar unii chiar au inceput demersurile necesare pentru a deveni parintii unui copil singur pe lume. Din pacate, desi sunt atat de multi copiii abandonati de proprii parinti, nu este usor sa devii parintele unui astfel de copil.
  ,,Începând de anul trecut, cel puţin teoretic, procedura adopţiei s-a simplificat, odată cu modificarea legislaţiei în acest sens. Noua Lege a adopţiei instituie termene precise în care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil dacă după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an, şi părinţii fireşti, precum şi rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite sau nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui în familie. De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil dacă părinţii şi rudele lui până la gradul IV declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaraţie, sau dacă minorul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al copilului.
    Modificările aduse Legii 273/2004 mai prevăd că părintele minor care a împlinit 14 ani să-şi poată exprima consimţământul la adopţia copilului, asistat de către ocrotitorul său legal. De asemenea, pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei a fost reglementată o condiţie specială. Astfel, filiaţia copilului faţă de tată trebuie confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN, pentru a elimina adopţiile ilegale care s-au practicat în ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.
    Totuşi, să adopţi copii rămâne, în România, o misiune extrem de anevoioasă, spre disperarea celor ce doresc să ofere acestora o familie adevărată şi spre nenorocul micuţilor pentru care fiecare an care trece înseamnă scăderea până la anulare a şanselor lor de a avea părinţi.
Potrivit legislaţiei actuale, procedura adopţiei interne constă în: obţinerea atestatului de familie/persoană aptă să adopte; potrivirea (teoretică şi practică) între adoptator şi copilul adoptabil; încredinţarea copilului în vederea adopţiei; încuviinţarea adopţiei; monitorizarea postadopţie. Specialiştii susţin că în momentul de faţă, cea mai mare problemă care îngreunează şi prelungeşte mult procesul adopţiei este modalitatea prin care se face potrivirea teoretică între copilul care poate fi oriunde în ţară şi potenţialii părinţi ce pot domicilia, de asemenea, în toate judeţele ţării. „Pentru fiecare copil adoptabil, potrivirea teoretică se iniţiază de către Oficiul Român pentru Adopţii care transmite o listă cu maximum 10 familii adoptatoare către direcţia de la domiciliul copilului. Aceasta continuă potrivirea teoretică solicitând şi analizând informaţiile transmise de direcţiile de la domiciliul adoptatorilor, pentru a putea identifica familia care să răspundă în cea mai mare măsură nevoilor copilului, motiv pentru care procedura a devenit anevoioasă, necesitând o perioadă mai mare de timp”, au transmis responsabilii cu adopţiile din cadrul DGASPC Vrancea. 
Conform legislaţiei actuale, după obţinerea atestatului, familia adoptatoare este anunţată (dacă are noroc, pe perioada primului an cât e valavil atestatul) cu privire la copilul pentru care a fost selectată ca fiind cea mai potrivită. Totodată, i se prezintă nevoile şi caracteristicile copilului, precum şi fotografii recente ale acestuia. Dacă familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, se stabileşte data primei întâlniri cu copilul, care va avea loc în mediul lui de viaţă, fără a i se spune şi scopul acesteia. În maxim trei zile de la data primei întâlniri cu copilul, familia adoptatoare trebuie să îşi exprime în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică. Întâlnirile următoare (minim patru) au drept scop acomodarea treptată cu familia adoptatoare şi pot avea loc atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. 
   La finalul potrivirii practice, reprezentanţii DGASPC întocmesc raportul de potrivire, iar dacă se constată acomodarea copilului cu familia adoptatoare, direcţia de la domiciliul copilului sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.'' (sursa:Monitorul de Vrancea)
   Procesul este greoi dar si satisfactiile sunt pe masura. Un micut cu ochi cristalini te strange in brate, intreaga lui lume fiind tu.Un copil poate fi al tau nu doar atunci cand tu l-ai procreat, poate fi al tau pentru ca tu, la un moment dat, devii universul lui iar el devine universul tau.
Pacat ca demersurile adoptiei nu sunt simplificate astfel incat toti copiii abandonati sa devina parte integranta a unei familii iar familiile fara copiii sa se bucure de zambetele acestor copii.
   Voi incheia lansandu-va o intrebare, ce credeti, daca e atat de dificil pentru o familie sanatoasa sa adopte un copil, o familie cu probleme de sanatate are vreo sansa????????