luni, 31 octombrie 2011

Prietenia

 Astazi ma uitam in DEX pentru a vedea care este definitia prieteniei.Asa ca am aflat ca prietenia este:,,sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atasament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabileste între persoane, pe baza acestor sentimente; atitudine plină de bunăvoință, prietenoasă față de cineva.''
Atat de cuprinzator si totusi...Ce este prietenia?
 Prietenia, pentru mine este ...sa dai si sa primesti o particica din suflet.Sa iti pese de cineva, sa te gandesti la binele cuiva si in acelasi timp cineva sa se gandeasca la binele tau.Sa ai mereu timp si disponibilitate sufleteasca pentru o persoana si reciproca.
 De cate ori trec prin perioade mai dificile imi dau seama cat de binecuvantata sunt pentru ca exista in viata mea persoane care au grija sa nu ma simt singura, care sunt dispuse sa imparta cu mine bucuriile si tristetile, ale mele sau ale lor.
 Prietenia e o sursa nepretuita de bucurii sufletesti .Dar, din cand in cand, din pacate, ea ne aduce si dezamagiri.Depinde de noi daca suntem suficient de intelepti sa trecem peste aceste dezamagiri.
In ultimile saptamani m-am bucurat din plin de sustinere morala din partea unor prietene mai vechi dar si din partea unor prieteni mai noi si sunt recunoscatoare pentru asta dar in acelas timp am cunoscut si dezamagirea, acolo unde nu ma asteptam .
 Orice ne-ar aduce prietenia, bucurii sau tristeti, e important sa faca parte din viata noastra.E important sa daruim si sa primim, sa nu ne ferecam sufletele ci sa le lasam sa-si reverse preaplinul!


sâmbătă, 15 octombrie 2011

Senzatii de toamna

Si iarasi frigul a venit...
Prin suflete ne-a rascolit,
Racoarea ne patrunde prin fiecare por
Si ne e dor de-a soarelui caldura, de a lui fior.


Zgribuliti prin case noi patrundem,
Caldura focului din vatra am vrea in inimi s-o ascundem,
Sa mai putem visa la vreo iubire inflacarata,
Sa mai putem spera la tot ce n-am avut vreodata.


Dar vantul zglobiu, neincetat se joaca,
Nu-i pasa de a noastra soarta,
Ce ne dorim, nu il intereseaza,
El drumul, datoria isi urmeaza.

joi, 13 octombrie 2011

Sase luni

  Au trecut 6 luni...de cand cu timiditate dar si cu speranta am inceput sa scriu pe acest blog, O SANSA! BLOGUL IULI-ANEI..
  In aceste 6 luni am realizat 93 de postari iar statisticile spun ca au fost 1739 de afisari de pagina si  vizitatori din 10 tari.Probabil unii veti spune ca nu sunt prea multe afisari dar pentru mine fiecare persoana care a citit ce am scris e importanta si ii sunt recunoscatoare pentru aceasta.
  Eu scriu pentru ca imi place sa fac asta dar e placut cand stii ca cineva chiar citeste, e interesat de ce scrii tu, de ce ai de spus.
  Va multumesc tuturor acelora ce ati avut rabdare sa cititi macar o postare!Va multumesc pentru ca mi-ati fost alaturi!

marți, 11 octombrie 2011

E loc in societatea actuala pentru idealisti?

 Sunt o idealista convinsa! Cred in oameni, cred in ideile lor!Daca cineva are o idee buna, nobila l-as sustine pana in panzele albe fara sa cer ceva in schimb.Dar se pare ca in societatea romaneasca asa ceva nu prea este apreciat.Intr-o lume a pragmaticilor, un idealist pare de-a dreptul ciudat.Oamenii, in general, pun atat de mult pret pe tot ce le aduce un castig incat au uitat sa mai fie altruisti.
Cineva mi-a spus ca traiesc cu capul in nori si ca ar trebui sa ma cobor cu picioarele pe pamant. Nu l-am contrazis avea dreptate.I-am spus ca pot fi cand vreau si cu picioarele pe pamant. Am incercat dar e atat de greu...Nu ma caracterizeaza.Nu pot intelege cum pe unii ii pot face mai fericiti ceva material decat ceva spiritual.
Cum pot fi oare fericiti cand trebuie tot timpul sa se gandeasca cum pot scoate un castig din tot ce fac?
  Stiu, probabil veti spune ca societatea n-ar evolua daca unii oameni n-ar fi pragmatici si poate aveti dreptate!
Asadar mai e loc in societatea actuala pentru idealisti? Credeti ca au si ei o menire?

duminică, 9 octombrie 2011

OFF, virozele!

  Temperaturile au  scazut si virozele au si inceput sa-si faca aparitia.Fie ca suntem sanatoasi ,activi sau suferim de o boala cronica, virozele nu ne vor ocoli.Prin urmare ce putem face? Sa incepem, odata cu scaderea temperaturilor, sa ne intarim sistemul imunitar.Asa ca indicat e sa nu uitam sa ne hidratam corect si sa mancam cat mai multe fructe si legume. Dar din pacate acestea sunt pe sfarsite(ma refer la cele naturale ce cresc in gradini, nu la cele din supermarketuri).Asa ca putem recurge la suplimente nutritive :multivitamine si multiminerale, polen, echinacea etc.
In cazul in care ai facut totusi o viroza, vitC, propolisul, mierea de albine,echinacea, ceaiurile(de busuioc, de menta, de tei etc) va pot fi aliati de nadejde in lupta cu aceasta.De asemenea nu uitati ca odihna si caldura va vor ajuta sa va simtiti mai bine.
Nu este indicat sa recurgeti la antibioterapie decat la sfatul medicului caci daca nu aveti si o infectie antibioticele va vor scadea imunitatea si viroza voastra se va vindeca si mai greu.
  Va doresc caldura in suflete caci afara nu mai gasim  zilele acestea  si aveti grija de sanatatea voastra ca e mai importanta decat orice altceva!

miercuri, 5 octombrie 2011

Iubiri posibile sau imposibile?

  E posibil atunci cand ai o dizabilitate sa cunosti iubirea? E o intrebare la care unele persoane au gasit raspunsul iar altele inca il mai cauta.
  La ce gen de relatie poti spera oare? Avand in vedere ca dizabilitatea iti impune multe limitari in cele mai multe cazuri poti gasi pe cineva doar pe internet.In spatiul virtual totul e posibil, chiar sa visezi la iubire.Deci adesea poti spera doar la o relatie la distanta.
  Credeti ca este posibila o relatie intre o persoana sanatoasa si una cu dizabilitati?Cei mai multi spun ca nu si probabil au dreptate.E destul de dificil ca cel sanatos sa ajunga sa inteleaga nevoile partenerului cu handicap si de ce nu sa infrunte prejudecatile celor din jur care, din pacate, exista.
  Dar o relatie intre doua persoane cu dizabilitati ar putea avea oare sorti de izbanda?Grea intrebare,nu?In primul rand ar trebui sa existe o dragoste profunda si adevarata pentru ca cei doi sa aiba forta necesara sa treaca peste limitarile impuse de dizabilitatea de care sufera si care de obicei fac mult mai dificila trecerea peste un alt obstacol important ,distanta.dintre cei doi.Dar pana a ajunge la acel sentiment frumos numit iubire ar trebui ca fiecare sa incerce sa inteleaga  si sa accepte suferinta, limitarile celuilalt sa-si accepte reciproc defectele, gandindu-se mai mult la calitati.E cu atat mai dificil cu cat persoanele implicate au peste 30 de ani .Atunci caracterele sunt deja formate, avem deja propriile conceptii despre viata, propriile principii dupa care ne ghidam, suntem mai putin dispusi la compromisuri, mai putin dispusi sa riscam etc.
  Prin urmare ce credeti? Daca ai o dizabilitate poti cunoaste o dragoste implinita?
  Va doresc sa aveti puterea si intelepciunea sa treceti peste toate piedicile din calea voastra atunci cand credeti ca ati intalnit persoana alaturi de care va-ti putea petrece tot restul vietii!
  Sa iubiti si sa fiti iubiti!