miercuri, 27 ianuarie 2016

Ca la noi...

    In urma cu o saptamana am mers la medicul de familie sa-mi iau reteta pentru boala cronica de care sufar. Am ajuns cu cinci minute inainte de ora la care eram programata.
La cateva minute a mai aparut o persoana. Doamna asistenta, draguta, i-a atras atentia acesteia ca eu urmez dar persoana in cauza s-a protapit in fata usii medicului, sustinand ca este asteptata cu rezultatul analizelor.
Timpul trecea iar pacientul din cabinet nu mai iesea. In fata usii se mai ,,planteaza'' cineva, grabit nevoie mare.
Au trecut peste 30 de minute iar persoana din cabinet nu mai iesea...
Asistenta imi zice ca sunt probleme cu sistemul. In cele din urma pacientul din cabinet iese iar persoanele ,,protapite'' intra buluc impreuna. Peste doar cateva minute, din fericire, ies si intru si eu.
  Doamna doctor imi spune ca in acea zi (era deja 12,30) nu reusise sa faca decat cateva retete, sistemul informatic al Casei fiind mai mult timp blocat decat functional. Spera ca macar dupa pranz sa functioneze mai bine.
Pe birou avea un teanc de fise, imi explica ca sunt ale pacientilor consultati, carora nu le-a putut face retetele inca.
Incearca sa-mi faca si mie reteta dar bineinteles ca nu reuseste. In asteptarea unei ,,portite'' functionale ma intreaba despre starea de sanatate si povesteste despre problemele pe care le intampina cu acest program informatic al Casei de Asigurari de Sanatate. De asemenea, aflu de la dumneaei ca toate cardurile emise recent nu sunt functionale si ca e nevoita sa-si trimita pacientii sa stea la rand la Casa pentru a cere emiterea altor carduri.
O admir pentru calmul de care da dovada.  Vorbeste si se tot chinuie sa-mi faca reteta. Nu stim ce sa mai spunem... In cele din urma propun sa revin in alta zi cand poate sistemul va functiona dar doamna doctor imi  explica ca va fi in aceeasi situatie si cu urmatorul pacient chiar daca  plec eu.
  Nu pot sa nu ma intreb, oare pe cine ajuta aceasta informatizare? Pe pacient? Pe medic? In nici un caz...
Un medic se pregateste pentru a ajuta bolnavii, pentru a pune un diagnostic, pentru a prescrie un tratament...
De ce oare CNAS ii obliga sa piarda atat de mult timp dand click-uri si rugandu-se ca macar de data asta sa poata face reteta, timp in care pacientii stau in hol, chinuiti de diverse afectiuni, intrebandu-se ce tot face doctorul in cabinet de nu le mai vine si lor randul odata...
De ce oare nu raspunde nimeni de la CNAS de aceasta bataie de joc la adresa medicilor si pacientilor, deopotriva?

duminică, 24 ianuarie 2016

Cum imi fac eu ,,prieteni"...

    De la o vreme sunt pusa pe ,,fapte" mari... Mi-am propus sa-mi fac cat mai multi prieteni. Asa ca m-am gandit eu bine cum sa-mi implinesc acest vis iar o idee mareata mi-a venit din neant si nevrand s-o scap, m-am grabit s-o pun in aplicare.
Astfel... de cate ori mergem sa ne facem cumparaturile incerc sa ma imprietenesc cu soferii ce-si parcheaza masina pe locurile destinate persoanelor cu handicap.
Unii, cand le atrag atentia ca n-au voie sa parcheze acolo, murmura ceva ce seamana cu o scuza si isi muta masinile in alta parte dar altii...
La ultima escapada pe un asemena loc, statea bine-merci un tinerel intr-un taxi, asteptandu-si probabil potentialii clienti in timp ce eu si alte persoane cu dizabilitati ca mine eram nevoite sa parcurgem o distanta considerabila din parcare pana la intrarea in supermarket, locurile din apropierea acesteia fiind ocupate.
Cand l-am vazut pe taximetrist m-am gandit ca n-ar strica sa ma ,,imprietenesc" cu el si l-am rugat pe sotul meu sa-i imortalizele masina, vrand s-o pastrez amintire.
Tinerelul ne-a vazut si a demarat cu viteza din parcare. O clipa m-am temut ca-i suntem atat de dragi incat vrea sa ne urce pe capota masinii dar el, nu, baiat dragut, l-a apostrofat pe sotul meu si a parasit parcarea.
Si eu care credeam ca vom face schimb de numere de telefon sau macar vom tine legatura pe facebook...
    Dupa aceasta experienta, sotul meu a pus piciorul in prag. Mi-a interzis sa-mi mai fac atat de multi prieteni.
Dar ce sa fac daca eu sunt o persoana sociabila?!  

miercuri, 13 ianuarie 2016

Oglinda

Grabita mergand prin viata-mi,
Indreptandu-ma nici eu nu stiu spre ce,
Imi vad pentru o clipa chipul in oglinda.
E oglinda ce ma cunoaste de-o vesnicie
Si care imi spune in fiecare zi,
Ca sunt frumoasa, mai frumoasa decat oricine...
Ca sunt inteleapta si buna...
Intotdeauna imi arata doar trasaturile pozitive,
Chiar mi le hiperbolizeaza...
Dar eu stiu adevarul si o iubesc pentru ce face.
Ea ma ajuta sa-mi continui drumul.
Plec mai departe si in incercarea
De a descoperi sensul vietii mele,
Imi vad iarasi reflexia pentru o clipa.
Nu-mi place intru-totul ce vad...
Ii spun acestei oglinzi ca se inseala,
Ca eu nu sunt asa...
A cui e vina oare ca ea ma percepe astfel?
E posibil sa fiu eu cea reala, reflectata fidel?
Sau poate ea percepe deformat oamenii?
Deja m-am obisnuit sa ma lupt cu ea,
Cu imaginea ce-mi arata...
Imi continui goana prin viata, intrebandu-ma...
De ce nu sunt toate imaginile-mi identice?
Sunt eu cea vinovata?
Sunt altfel in diferite ipostaze ale vietii?
Sau oglinzile din calea-mi sunt ele insele...
Obosite de chipurile pe care au fost obligate sa le priveasca
Sau pur si simplu au defecte de fabricatie.

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Lecturile anului 2015

  Daca la inceputul anului ce tocmai s-a incheiat faceam pe blog o lista a cartilor citite in anul 2014 si ma puteam ,,lauda'' cu 31 de carti citite intr-un an, zilele trecuta am aruncat o privire pe lista cartilor lecturate in 2015 si n-am fost prea mandra de mine insami. Se pare ca in 2015 am fost mai lenesa decat in 2014.
Am inceput anul cu    - Inteligenta Sociala  de Daniel Goleman‎, 
apoi am continuat cu - Crimele din Baltimore  de Arthur Conan Doyle,
                                - Eternul sot  
                            si  - Nopti albe de Feodor Mihailovici Dostoievski,
                                - Grasa si proasta,
                                - Buna seara, Melania,
                                - Cianura pentru un suras,
                                - Disparitia statuii din parc
                                - Minerva se dezlantuie
                            si  - Al cincilea as de Rodica Ojog-Braşoveanu,
           apoi au urmat - Insula din ziua de ieri  de Umberto Eco,
                                 - Tacerea mieilor,
                            si   - Dragonul rosu de Thomas Harris.
Asa ca s-au adunat doar 12 intr-un an.
   In urma cu vreo patru ani refuzam cu inversunare sa parcurg vreo carte politista, dar se pare ca anul trecut am citit prea multe carti apartinand acestui gen. Nici eu nu stiu cum am ajuns la aceasta ,,performanta''. La inceput a fost curiozitatea de a descoperi ce anume ii atrage pe impatimitii acestiu gen , apoi ...sper sa nu fi devenit eu insami o impatimita!
  Sa fac un top al cartilor ce mi-au placut cel mai mult in 2015 mi-ar fi putin mai greu, avand in vedere ca nu sunt atat de multe ca in anul precedent.
Cu siguranta, pe primul loc s-ar situa Inteligenta Sociala  de Daniel Goleman, cat despre urmatoarele locuri...‎poate pe doi, Al cincilea as de Rodica Ojog-Braşoveanu iar pe trei, Grasa si proasta scrisa de acceasi autoare.
  Voi cu ce carte mi-ati recomanda sa incep anul 2016?
  Va doresc sa aveti un an cu lecturi interesante!



 

marți, 5 ianuarie 2016

Ganduri de inceput de an

  Am asteptat nerabdatori sarbatorile de iarna, ne-am impodobit bradutii si casele, am facut slalom printre rafturile magazinelor ca sa nu ne lipseasca nimic de sarbatori si am petrecut multe ore in bucatarie pregatind sarmalute, piftie, fripturi, salata de boeuf, torturi, prajituri sau placinte iar Craciunul si Revelionul au venit si s-au dus..
  Am fost atat de entuziasti la trecerea dintre ani, crezand cu tarie ca in 2016 vom fi mai sanatosi, mai buni, mai fericiti, mai iubiti sau mai prosperi asa cum ne-au dorit cei dragi sau persoanele cu care ne-am intersectat voit sau intamplator.
Euforia acelor momente a trecut si incepem sa ne dam seama ca nu suntem mai sanatosi ci aceleasi metehne ce ne-au insotit in 2015, le-am adus cu noi si in 2016.Nu suntem nici mai fericiti sau mai buni pentru ca modul in care noi sau cei din jurul nostru privim/privesc lumea si tot ce se intampla este acelasi  si nici nu intrezarim prea multe sanse sa fim mai prosperi, ba dupa cheltuielile facute de sarbatori, portofelul este mai golut.
  Chiar si optimismul si speranta in zile mai bune ne-a cam palit, realizand ca nivelul nostru de trai nu se va imbunatati odata cu cresterea pensiile cu 5% sau a salariile bugetarilor cu 25, respectiv 10% iar TVA-ul scazut cu cateva procente va aduce doar o crestere a profitului comerciantilor asa cum s-a intamplat si la precedenta scadere...
Cu siguranta si in acest an politicienii isi vor urmari castigul propriu si nu prosperitatea celor ce ii voteaza.
La tv vom vedea si in acest an defilarea acestora la DNA, poate vom afla si de vreun sejur la Beciul Domnesc dar in nici un caz nu le vom vedea si averile confiscate... Avem si an electoral. Poate unii dintre noi se vor alege cu vreo bricheta sau un pix pentru a vota pe X sau pe Y.
La fel cum vom mai afla de bolnavi ce mor pe holurile spitalelor in timp ce asteptau sa fie vazuti de vreun medic sau chiar dupa ce au fost consultati si trimisi acasa pe motiv ca sunt sanatosi..
  Si cu toate acestea mergem mai departe caci se apropie  Valentines day, respectiv Dragobetele si trebuie sa ne grabim sa celebram iubirea cu inimioare si cine romatice, apoi vine martie si sarbatorim femeia cu martisoare si flori...
Va sosi si Pastele si trebuie sa pregatim cozonaci, oua rosii si iepurasi... vara cu vacantele...
Si ne apropiem iarasi de sfarsitul unui an.
  Nu-i asa ca viata e frumoasa?