Stii sa-ti alegi medicul?

 ,, Fericirea constă, în primul rând, în sănătate.'' (George William Curtis)
  Fiecare dintre noi, macar o data in viata este pus in situatia de a-si alege medicul care sa se ingrijeasca de sanatatea lui iar aceasta alegere este deosebit de importanta, de ea depinzand de multe ori insasi viata noastra.
   Se spune ca un medic bun trateaza pacientul si nu doar boala de care sufera, deci de multe ori nu conteaza doar studiile unui medic ci si calitatile sale umane.
  Deci cum ne alegem medicul care sa aiba grija de noi?
  De multe ori medicul de familie este o mostenire de familie sau il alegem pe cel ce are cabinetul situat la cea mai mica distanta de domiciliul nostru si daca nu avem probleme de sanatate, ne intalnim cu acesta foarte rar, eventual cand avem nevoie de vreo adeverinta. Dar are medicul tau de familie grija, cu adevarat de sanatatea ta si a familiei tale? Cand te-a chemat ultima data la cabinet pentru un control preventiv? Ti-a recomandat vreodata in ultimii ani sa-ti faci un set de analize uzuale?
Orice afectiune descoperita in stadiu incipient este mai usor de tratat decat una diagnosticata tardiv deci apreciaza-ti sanatatea la adevarata valoare atunci cand o ai si alegeti un medic de familie care pune accent si pe preventie.
Stiu ca unii medici au prea multi pacienti in lista dumnealor si sunt coplesiti de birocratia existenta in sistemul sanitar, impovarati de un volum prea mare de munca, neavand timp si pentru preventie dar pentru pacient aceasta este importanta. Fie ca esti sanatos sau bolnav, cunoaste-ti drepturile si cere-ti-le!
  Dar atunci cand ai deja probleme de sanatate ce depasesc competenta medicului de familie cum alegi medicul specialist care sa se ocupe de tratarea lor?
 Uneori medicul de familie te indreapta spre cea mai apropiata unitate spitaliceasca sau policlinica dai peste un doctor care iti face investigatiile necesare, iti pune un diagnostic, iti recomanda o anumita schema terapeutica si scapi de afectiunea de care suferi  dar se poate intampla ca aceasta sa se agraveze, tu sa te saturi de atatea drumuri la medic fara nici un rezultat si nu stii ce sa faci...
De multe ori ceri informatii in stanga si-n dreapta sau cauti un medic pe internet. Dar cum iti poti da seama daca un medic e bun pentru tine sau nu?
Cu totii avem tendinta sa alegem medici recunoscuti pentru competenta lor pe la national sau chiar international, gandindu-ne ca daca au atat de multe cunostinte medicale, daca au tratat atat de multi bolnavi, cu siguranta vor gasi o rezolvare si problemelor noastra de sanatate dar uitam sa luam in calcul ca acesti medici sunt cautati de multi alti pacienti si prin urmare sunt foarte ocupati, de multe ori fiind si profesori si nu prea au suficient timp de acordat fiecarui pacient iar acesta poate fi un motiv care sa ne prejudicieze starea la fel de mult ca si incompetenta altor medici.
Asadar e foarte greu de raspuns a intrebarea ,,cum sa alegi un medic care sa aiba grija de sanatatea ta?''.
Poti doar cauta un medic care sa fie la curent cu noutatile medicale, care sa considere ca meriti putin din timpul lui de cate ori ai nevoie (fara a abuza insa) si care sa te priveasca ca pe un tot, nu doar ca pe un caz.
  E dreptul tau sa-ti alegi medicul, asadar daca nu esti multumit, schimba-l!
Aveti grija de sanatatea voastra!

Toate acestea le-am scris in calitate de pacienta cu 23 de ani vechime. In toti acesti ani am fost vazuta de zeci de medici de diferite specialitati. Am intalnit medici tineri sau mai putin tineri care isi iubesc meseria si isi respecta pacientii dar si medici pentru care eram doar  un caz, o sursa de venit, un nume intr-o lista si nimic mai mult.  

Ganduri post-electorale

  Am scapat si de campania asta electorala...Avem un nou Presedinte ales!
 Peste tot in mass-media se vorbeste ca internetul a avut o importanta covarsitoare in alegerea domnului Iohannis, Presedinte al Romaniei.
Cu toate acestea eu cred ca domnul Ponta, greselile pe care le-a facut in aceasta campanie ,,au hotarat'' rezultatul acestor alegeri.
  Acestea fiind spuse, ma intreb de ce oare cei doi canditati s-au intrecut in a-si etala chipurile peste tot de parca cel ce ar fi avut cele mai multe afise, pliante, bannere electorale ar fi castigat alegerile. Am asistat cu totii in acesta campanie la o adevarata poluare vizuala. Oriunde iti indreptai privirea le vedeai chipurile zambitoare.
Oare regreta acum vreunul dintre ei banii cheltuiti pe aceste materiale electorale? Nu era mai bine ca acesti bani sa fie folositi in alt scop? Romanii ar fi stiut oricum pe cine trebuie sa voteze...Sunt atat de multe familii care poate n-au ce sa puna pe masa ori poate n-au o masa, un acoperis deasupra capului...

Analize gratuite şi la Spitalul Militar din Focsani

  ,, Toate persoanele care cotizează la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pot face analize gratuite şi la Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Popescu” din Focşani.

Unitatea spitalicească a reuşit să intre în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea şi primeşte un buget lunar pentru analizele vrâncenilor. Aceasta în condiţiile în care până acum beneficiau de analize gratuite în ambulatoriu doar pacienţii care veneau cu trimiteri de la medici în contract cu Casa OPSNAJ (n.r. Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti). Analizele de laborator sunt gratuite pentru pacienţii care se prezintă cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de specialitate. Pentru pacienţii care nu prezintă bilet de trimitere se aplică o serie de preţuri. De asemenea, analizele sunt realizate în funcţie de bugetul alocat. În următoarele rânduri vă prezentăm o parte dintre analizele efectuate la Spitalul Militar, dar şi costul acestora în cazul persoanelor ce nu au bilet de trimitere:
  - hemoleucogramă completă - 13 lei
 - examen citologic al frotiului sanguin – 20 lei
 - VSH – 5 lei
 - timp Quick – 12 lei
 - fibrinogen – 15 lei
 - timp de sângerare – 8 lei
 - timp de coagulare – 5 lei
 - determinarea grupului sanguin – 10 lei
 - determinare Rh – 10 lei
 - glicemie – 6 lei
 - uree – 6 lei
- creatinină - 6 lei
 - calciu total – 6 lei
 - calciu ionic – 13 lei
 - magneziu – 6 lei
 - sideremie – 8 lei
 - trigliceride – 9 lei
 - HDL colesterol – 12 lei
 - proteine totale – 8 lei
 - TGO, TGP- 7 lei
 - PH- 13 lei
 - fosfor – 15 lei
 - VDRL – 15 lei
 - Helicobacter Pylori – 30 lei
- HIV – 35 lei
 - progesteron – 40 lei
 - urocultură - 30 lei
 - hemoglobină glicozilată - 35 lei. ''
sursa:  http://www.ziaruldevrancea.ro

Inconstienta in trafic

  Au loc atat de multe accidente rutiere in fiecare zi...
  Daca te uiti la stiri, citesti ziarele sau chiar circuli pe strada, vezi, auzi despre accidente foarte grave de circulatie. Atat de multe vieti frante din cauza inconstientei...
  Persoane care se urca baute la volan crezandu-se Superman, tineri care considera ca limitarile de viteza sunt pentru ,,fraieri'' si nicidecum pentru ei, soferi care conduc pana la epuizare, persoane care sofeaza fara a avea permis de conducere sau, la fel de grav, avand permise de conducere ,,cumparate''.
  Nu stiu sa sofez si nici nu ma pot lauda ca am circulat foarte mult dar intotdeauna mi s-a parut ca soferii din Bucuresti sunt foarte agresivi. Surprinzator, in urma cu o luna, niste prieteni din Bucuresti, veniti in vizita la noi, ne povesteau ca soferii din Vrancea li s-au parut mult mai periculosi decat cei din Bucuresti.
  In urma cu o saptamana insa am avut cateva experiente care m-am convins ca inconstienta anumitor soferi nu are granite.
Fiind in Bucuresti, intr-un taxi, intr-o intersectie nu prea mare, soferul nu se asigura si un microbus era cat pe ce sa intre in noi.
Peste 11 ore, se inserase deja, intorcandu-ma cu un microbus spre casa, in timp ce treceam printr-o localitate din Vrancea o masina destul de mare ce transporta probabil peste 20 mc busteni, mergea pe E85 cu aproximativ 100 Km/h iar soferul microbusului tot incerca sa-l depaseasca, vorbind in acelasi timp cu o pasagera despre cat de periculos e sa mergi pe langa o asemenea masina incarcata cu lemne, lucru pe il facea el insusi in acel moment. S-a chinuit vreo 10 minute sa-l depaseasca desi era vizibil ca acela nu vroia sa reduca viteza pentru a-l lasa sa faca acest lucru. Noi, calatorii, inmarmurisem, prinsi in ,,jocul'' acestor soferi profesionisti ce ne puneau  vietile in pericol cu nonsalanta.
La doar o ora de la acest incident, fiind in masina unui vecin, la ora opt seara pe o ceata densa ce nu-ti permitea sa vezi mai departe de zece metri, un tir se apuca sa depasesca un alt tir, intrand pe sensul nostru de mers, salvandu-ne doar prezenta de spirit a vecinului.
  Oare acesti oamneni n-ar trebui supusi unor teste psihologice riguroase? Cum pot fi atat de inconstienti punand in pericol viata propriilor pasageri sau a celorlalti participanti la trafic?
Oare nu se pot lua masuri impotriva unor asemenea oameni inainte de a produce adevarate tragedii?

,,Eu cu cine votez?!''

   In aceste zile intreaga scena politica din Romania e in fierbere. E multa, atat de multa disperare in actiunile politicienilor nostri...Nu se mai tine cont de nici o regula de bun simt. Se folosesc de orice mijloace pentru a-si atinge scopul.
  Daca pana in urma cu o saptamana ne simteam sufocati de afise, bannere, pliante, emisiuni electorale, acum lucrurile s-au agravat. Peste tot se vorbeste doar despre acuzele pe care cei doi candidati sau sustinatorii lor si le aduc. Adevarate sau false, se pare ca nu mai conteaza. Cei mai multi politicieni dar, cu regret, trebuie sa spun, si unii jurnalisti ce s-au transformat in agenti electorali se simt foarte bine scufundati in noroi. 
Si cu toate acestea, unde suntem noi alegatorii? Care este rolul nostru in aceasta piesa urata?
Trebuie ,,sa inghitim'' tot ce ne spun? Sa multumim pentru ca ne-au mai blagoslovit cu ceva? Sa ne prefacem ca nu vedem toata acesta risipa electorala, ca suntem mintiti, ca suntem prostiti, ca suntem mituiti, ca se lupta pentru a-si pastra privilegiile, pentru a-si mari averile si puterea si nicidecum pentru bunastarea Romaniei si a romanilor.
  In mai putin de o saptamana vom sti in ce directie ne indreptam. Cu teama in suflet, sper ca intr-o directie buna...
  Mergeti la vot! Alegeti raul cel mai mic (binele va trebui sa-l mai asteptati).Viitorul nostru depinde de fiecare dintre noi...

Simple impresii...

    Dupa patru luni de stat cu ochii pe telefon in asteptarea unei programari pentru tratament, in sfarsit acesta a sunat. N-a fost internare pe pat cum ma asteptam (pentru aceasta trebuia sa mai astept o luna) dar macar dupa o intarziere destul de mare puteam merge la spital sa-mi fac tratamentul.
   Asa ca ma scol cu noaptea in cap, devansandu-le si pe saracele gaini, imi iau sotul din dotare si la ora cinci sunt in Autogara din Focsani.
Din pacate, patronii firmei ce asigura cursele spre Bucuresti nu au auzit niciodata ca persoanele cu mobilitate redusa au si ele dreptul sa circule cu mijloacele lor de transport si nu s-au obosit sa le adapteze necesitatilor acestora, asa ca ajutata de sot si un vecin ma vad in cele din urma in microbus pregatita sa vad Bucurestiul.
Dupa trei ore ,,visul'' mi se implineste si ajutata de acelasi sot reusesc sa pun piciorul, care incepuse sa se cam ,,planga'' ce-i drept, pe ,,taramul fagaduintei''.
Dar n-apuc sa ma bucur prea mult ca...,,entuziasmul'' imi piere repede. O mama venita tot pentru o internare intr-un spital descopera ca-si uitase actele necesare acasa. Mai trist decat atat mi s-a parut nepasarea propriilor copiii care o trimit intr-un asemenea oras, pe care nu il cunostea, cu un telefon mobil pe care nu stia sa-l foloseasca si care nu avea credit iar cand am incercat sa-i contactez in speranta ca vom gasi o solutie pentru a o ajuta, m-am ales doar cu un potop de critici la adresa bietei femei care oricum numai bine nu se simtea. De ce oare parintii si-ar da si viata pentru copii iar copiii sunt mult prea ocupati pentru parintii lor?
Asa ca dupa ce am indrumat-o iarasi spre Focsani ne-am apucat sa luam Bucurestiul in piept si am pornit in cautarea unui taxi.
Tagma taximetristilor din Bucuresti ne este deja binecunoscuta. Cei mai multi dintre ei cand te vad ca ai coborat dintr-un microbus de provincie ti-au si pus eticheta ,,bun de fraierit''. Asa ca primul pe care il intalnim se ofera sa ne duca la spital desi nu stie prea bine unde e dar, din nefericire, mai avusesem asemenea experiente si nu prea aveam chef sa ma plimb in jurul spitalului mult si bine, ca in trecut, iar la sfarsit sa ne coste cursa dublu (bineinteles ca de cele mai multe ori chiar si asa nu se mai obosesc sa-ti mai dea si rest).
Al doilea taximetrist intalnit cunoaste spitalul dar ne cere dublu din start si cand l-am intrebat de ce nu este de acord sa platim cat va indica aparatul, a spus ca e foarte aglomerat in Bucuresti si oricum atat va costa.
Ne mai chinuim putin si gasim si un al treilea taxi al carui sofer, Slava Domnului, cunostea spitalul, si-a pornit aparatul si am platit cursa atat cat costa.
  In sfarsit, ne vedem ajunsi si la spital, grabiti nevoie mare iar dupa intocmirea fisei m-am prezentat pe sectie pentru indelung asteptata perfuzie dar cum putea fi totul atat de simplu?! Asa ca suntem invitati sa asteptam. Intai consultul medicului apoi tratamentul.Off! Ce ne mai ramane de facut decat sa ne asezam cuminti in fata cabinetului si sa ne punem pe asteptat...Asteptam 15 min, 30 min, 1h, 1,15h...Ce-ar fi spitalele romanesti fara pacienti care sa astepte, oare?????? Stiu ca medicii sunt asaltati de sarcini dar eram obositi dupa o noapte nedormita si dupa un drum lung, ne era foame si trebuia sa ne mai intoarcem si acasa...
In cele din urma a venit si randul meu iar dupa consultatie si analize ma astepta in sfarsit un pat, o perfuzie si cinci ore in care trebuia sa stau cuminte si sa numar picaturile care parca se incapatanau sa curga imperceptibil. Noroc ca am fost vizitata de doua persoane dragi care mi-au facut ziua mai senina.
   Si-apoi iarasi o luam de la capat taxi, microbus etc.Ametita de la tratament, obosita si cu un picior ce se incapatana sa se tot ,,planga'', tarziu in noapte am reusit sa ne vedem acasa. Ce zi!
  Nici nu stiu ce m-a impresionat mai mult tristetea acelei mame, impertinenta unor taximetristi, nepasarea intalnita la tot pasul sau zambetul cald al unor oameni minunati...