,,Oamenii sunt nişte hărţi… mereu trebuie explorate cu
atenţie, căci poţi găsi locuri sălbatice amestecate cu cele civilizate,
unde totul ar fi o himera.” Asa defineste Alexandru Enache oamenii.
Probabil cei mai multi dintre voi va intrebati cine este Alexandru Enache, asa ca va invit sa-l descoperim impreuna in urmatoarele randuri ! Credeti-ma, nu veti regreta! Este un tanar de la care noi toti putem invata lectii de viata.
-Alex, cine esti tu? Ce ti-ai dori sa stie cititorii despre tine?
-M-am nascut pe 23 August 1995, în municipiul Caracal, județ Olt si sunt student la Jurnalism, Universitatea din Craiova, anul I.
-Invatamant la distanta sau la zi?
-M-au dat mai târziu la scoala… Nu sunt la distanta, ci la zi. Am avut media de la bac mare si am avut sanse de buget.
-Felicitari!
-Multumesc mult!
-M-am născut cu un handicap, mi s-a pus diagnosticul de sindrom extrapiramidal, dar mai târziu, după anii 2000, în urma testului genetic, am descoperit ca am o mutatie genetica extrem de rara care nu are leac.
Am un cromozom în plus, de tip marker, care e fixat în celula nervoasă…. Adica comanda pleaca bine de la creier, dar este deviata pe parcurs…
Din 2009 am inceput sa scriu poezii, doua dintre ele au fost publicate într-o revista a unui simpozion național din comuna Dăneasa, județ Olt… În perioada 2012 – 2015 am inceput sa particip activ la manifestația culturală a comemorării UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – CONTRIBUŢIA LUI IOAN DIMITRIU. În 2014 am descoperit pe facebook grupul “TERAPIE PRIN POEZIE” unde l-am cunoscut pe poetul și prozatorul, Romeo Tarhon, pe care îl apreciez în mod deosebit și-l stimez pentru tot sprijinul acordat… Tot în acest an am publicat, ca și co-autor, în antologia care poartă numele grupului – antologie care a apărut la târgul de carte Gaudeamus. Am reusit sa public poezii si în revista”Uscând o lacrimă” a scriitorului Dumitru Negoiță(din Buzău), revista ”Vitralii Romănățene” a Asociației “Fii și prietenii Caracalului”, revista profesorilor de religie și arte a județului Olt. Profesoara mea de religie din liceu, Ilisescu Alexandra-Cristina, m-a implicat în diverse proiecte de religie… Cu această ocazie am aparut în niște numere ale ziarului patriarhal “Lumina”.. În 2015, la târgul internațional de carte BOOKFEST din București, am publicat eseuri în antologia ”LYRICS ET PROSA”, care este coordonată de către poetul Emilian Lican, căruia vreau să-i mulțumesc pentru sprijin. Tot în 2015, pe data de 22 august, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, a avut loc lansarea antologiei “SPERANTA IN VERSURI”, coordonată de de poeta Alina Elena Mateaș, unde public o serie de poeme.
Iar acum mi-a aparut volumul de versuri intitulat „MASTI”.
-Felicitari! Ai o activitate literara destul de bogata…
-Imi place sa ma autodepasesc!
-Ce pasiuni, in afara de literatura, mai are Alex Enache?
-Lectura, cunoasterea, sahul, relationarea cu oamenii.
-Care este cel mai mare vis al tau?
-Îmi propun sa fiu cat mai independent si de asta caut sa si lucrez…. Primul pas în a fi independent este sa îti castigi existenta. Nu am un vis utopic, ci unul banal, acela de a duce o viata normală cu tot ce presupune ea.
-Alex, iti doresc sa realizezi in viata tot ce iti propui!
Si daca aceste randuri v-au starnit interesul, puteti afla mai multe despre acest tanar sensibil chiar citindu-i creatia. Cei ce doresc pot comanda volumul de versuri ” MASTI” pe facebook la Alex Enache sau la adresa de mail: enaalex23@Yahoo.com
Iar ca sa va provoc dorinta de a-i citi versurile va voi reda una din poeziile acestui volum care mie mi-a placut foarte mult…
Introspecții
Plouă în mine cu amurg și răsărit,
Sărut cerul și pământul cu foc –
Lac al sferelor albastre spre care tind,
Iar gandurile de aramă pendulează între noapte și zi…
Mă așez cu roțile pe caldarâmul lumii:
Soarele și luna mă privesc cu ale lor raze,
Iar norii de tămâie zburdă văzduhul tot,
Peste galben, peste verde, peste alb, peste negru, peste roșu, peste albastru…
Valuri de cenușă inundă cosmic,
Mă scufund în universul agoniei și extazului –
Răvrătit sunt în patul microcosmic,
Meteor sinaptic ce se avântă nebunește-n căutarea ărcii lui Noe.
Printre cimitire de mașini,
Printre smârcuri de pistoane și circuite –
Tină de ADN-uri și genomi lângă care voiesc a sta,
Ca lutul să fie mai folositor…
Oare, voi reuși?
Cuvântul îmi va rămâne lege,
De voi fi învingător sau ratat al vieții,
Arta cuvântului nu-mi va muri,
Iar de arca lui Noe vreau să mă apuc mereu.
Probabil cei mai multi dintre voi va intrebati cine este Alexandru Enache, asa ca va invit sa-l descoperim impreuna in urmatoarele randuri ! Credeti-ma, nu veti regreta! Este un tanar de la care noi toti putem invata lectii de viata.
-Alex, cine esti tu? Ce ti-ai dori sa stie cititorii despre tine?
-M-am nascut pe 23 August 1995, în municipiul Caracal, județ Olt si sunt student la Jurnalism, Universitatea din Craiova, anul I.
-Invatamant la distanta sau la zi?
-M-au dat mai târziu la scoala… Nu sunt la distanta, ci la zi. Am avut media de la bac mare si am avut sanse de buget.
-Felicitari!
-Multumesc mult!
-M-am născut cu un handicap, mi s-a pus diagnosticul de sindrom extrapiramidal, dar mai târziu, după anii 2000, în urma testului genetic, am descoperit ca am o mutatie genetica extrem de rara care nu are leac.
Am un cromozom în plus, de tip marker, care e fixat în celula nervoasă…. Adica comanda pleaca bine de la creier, dar este deviata pe parcurs…
Din 2009 am inceput sa scriu poezii, doua dintre ele au fost publicate într-o revista a unui simpozion național din comuna Dăneasa, județ Olt… În perioada 2012 – 2015 am inceput sa particip activ la manifestația culturală a comemorării UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – CONTRIBUŢIA LUI IOAN DIMITRIU. În 2014 am descoperit pe facebook grupul “TERAPIE PRIN POEZIE” unde l-am cunoscut pe poetul și prozatorul, Romeo Tarhon, pe care îl apreciez în mod deosebit și-l stimez pentru tot sprijinul acordat… Tot în acest an am publicat, ca și co-autor, în antologia care poartă numele grupului – antologie care a apărut la târgul de carte Gaudeamus. Am reusit sa public poezii si în revista”Uscând o lacrimă” a scriitorului Dumitru Negoiță(din Buzău), revista ”Vitralii Romănățene” a Asociației “Fii și prietenii Caracalului”, revista profesorilor de religie și arte a județului Olt. Profesoara mea de religie din liceu, Ilisescu Alexandra-Cristina, m-a implicat în diverse proiecte de religie… Cu această ocazie am aparut în niște numere ale ziarului patriarhal “Lumina”.. În 2015, la târgul internațional de carte BOOKFEST din București, am publicat eseuri în antologia ”LYRICS ET PROSA”, care este coordonată de către poetul Emilian Lican, căruia vreau să-i mulțumesc pentru sprijin. Tot în 2015, pe data de 22 august, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, a avut loc lansarea antologiei “SPERANTA IN VERSURI”, coordonată de de poeta Alina Elena Mateaș, unde public o serie de poeme.
Iar acum mi-a aparut volumul de versuri intitulat „MASTI”.
-Felicitari! Ai o activitate literara destul de bogata…
-Imi place sa ma autodepasesc!
-Ce pasiuni, in afara de literatura, mai are Alex Enache?
-Lectura, cunoasterea, sahul, relationarea cu oamenii.
-Care este cel mai mare vis al tau?
-Îmi propun sa fiu cat mai independent si de asta caut sa si lucrez…. Primul pas în a fi independent este sa îti castigi existenta. Nu am un vis utopic, ci unul banal, acela de a duce o viata normală cu tot ce presupune ea.
-Alex, iti doresc sa realizezi in viata tot ce iti propui!
Si daca aceste randuri v-au starnit interesul, puteti afla mai multe despre acest tanar sensibil chiar citindu-i creatia. Cei ce doresc pot comanda volumul de versuri ” MASTI” pe facebook la Alex Enache sau la adresa de mail: enaalex23@Yahoo.com
Iar ca sa va provoc dorinta de a-i citi versurile va voi reda una din poeziile acestui volum care mie mi-a placut foarte mult…
Introspecții
Plouă în mine cu amurg și răsărit,
Sărut cerul și pământul cu foc –
Lac al sferelor albastre spre care tind,
Iar gandurile de aramă pendulează între noapte și zi…
Mă așez cu roțile pe caldarâmul lumii:
Soarele și luna mă privesc cu ale lor raze,
Iar norii de tămâie zburdă văzduhul tot,
Peste galben, peste verde, peste alb, peste negru, peste roșu, peste albastru…
Valuri de cenușă inundă cosmic,
Mă scufund în universul agoniei și extazului –
Răvrătit sunt în patul microcosmic,
Meteor sinaptic ce se avântă nebunește-n căutarea ărcii lui Noe.
Printre cimitire de mașini,
Printre smârcuri de pistoane și circuite –
Tină de ADN-uri și genomi lângă care voiesc a sta,
Ca lutul să fie mai folositor…
Oare, voi reuși?
Cuvântul îmi va rămâne lege,
De voi fi învingător sau ratat al vieții,
Arta cuvântului nu-mi va muri,
Iar de arca lui Noe vreau să mă apuc mereu.
Am citit cartea. Pot sa spun ca e viata văzută prin ochii unui tânăr in cărucior. Interes an de urmărit pentru ceilalți. Ne ofera o lectie de viata prin resemnarea si credinta sa.
RăspundețiȘtergere