Dragostea...

  O intamplare povestita de un amic m-a facut astazi sa ma intreb: Oare ce e dragostea? Cum o putem defini?
DEX ne da urmatoarea definitie a dragostei-,,Sentiment de afecțiune și devotament față de cineva sau de ceva''
Wikipedia ne spune ca ,, Dragostea este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică. Definirea sa este un demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d. O nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși definiția ei) este de reciprocitate – în unele cazuri, aceasta este resimțită de către subiect fără o acțiune fizică a obiectului (de exemplu, în cazul dragostei față de Divinitate, față de obiecte ori diverse concepte neaplicate).Dragostea interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică.''
  Mie imi place mult modul in care Sf Apostol Pavel defineste acest sentiment in  Epistola întâia către Corinteni,Capitolul 13:

	,,De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
.	Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
.	Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
	Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
	Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
	Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
	Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
	Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
	Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
	Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
	Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
	Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
.	Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.''  Si totusi ce e dragostea? Putem defini acest sentiment? E destul de dificil...Insa il putem simti. Sa-ti pese de cineva la fel de mult ca de propria persoana sau poate char mai mult! Sa tii cont si de altcineva, nu doar de tine de fiecare data cand iei o decizie! Sa suferi cand altcineva sufera, sa te bucuri cand altcineva se bucura! Sa-i duci dorul cand nu e langa tine!   E un sentiment mult prea complex pentru a reusi sa-l analizez eu, aici...Si totusi voi mai spune ca dragostea nu implica egoism.Daca vreodata te gandesti sa iei o hotarare ce e in favoarea ta dar in defavoarea altei persoane, atunci cu siguranta nu ai un astfel de sentiment pentru acea persoana...  In final, va voi indemna sa va iubiti jumatatea, parintii, fratii, surorile, prietenii etc! Si nu uitati sa va iubiti si aproapele!