Despre adoptie

  V-ati gandit vreodata sa adoptati un copil? Probabil, aceia dintre voi care au deja unul sau mai multi copii n-au fost pusi in situatia de a se gandi la adoptie dar cei care n-au copii, cu siguranta, s-au gandit macar o singura data.Unii, probabil, au imbratisat ideea ca un copil adoptat nu este sange din sangele tau, altii poate n-au avut curaj si atunci au renuntat iar unii chiar au inceput demersurile necesare pentru a deveni parintii unui copil singur pe lume. Din pacate, desi sunt atat de multi copiii abandonati de proprii parinti, nu este usor sa devii parintele unui astfel de copil.

  ,,Începând de anul trecut, cel puţin teoretic, procedura adopţiei s-a simplificat, odată cu modificarea legislaţiei în acest sens. Noua Lege a adopţiei instituie termene precise în care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil dacă după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an, şi părinţii fireşti, precum şi rudele până la gradul IV ale acestuia nu pot fi găsite sau nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui în familie. De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil dacă părinţii şi rudele lui până la gradul IV declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaraţie, sau dacă minorul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al copilului.
    Modificările aduse Legii 273/2004 mai prevăd că părintele minor care a împlinit 14 ani să-şi poată exprima consimţământul la adopţia copilului, asistat de către ocrotitorul său legal. De asemenea, pentru adopţia copilului născut în afara căsătoriei a fost reglementată o condiţie specială. Astfel, filiaţia copilului faţă de tată trebuie confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN, pentru a elimina adopţiile ilegale care s-au practicat în ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.
    Totuşi, să adopţi copii rămâne, în România, o misiune extrem de anevoioasă, spre disperarea celor ce doresc să ofere acestora o familie adevărată şi spre nenorocul micuţilor pentru care fiecare an care trece înseamnă scăderea până la anulare a şanselor lor de a avea părinţi.
Potrivit legislaţiei actuale, procedura adopţiei interne constă în: obţinerea atestatului de familie/persoană aptă să adopte; potrivirea (teoretică şi practică) între adoptator şi copilul adoptabil; încredinţarea copilului în vederea adopţiei; încuviinţarea adopţiei; monitorizarea postadopţie. Specialiştii susţin că în momentul de faţă, cea mai mare problemă care îngreunează şi prelungeşte mult procesul adopţiei este modalitatea prin care se face potrivirea teoretică între copilul care poate fi oriunde în ţară şi potenţialii părinţi ce pot domicilia, de asemenea, în toate judeţele ţării. „Pentru fiecare copil adoptabil, potrivirea teoretică se iniţiază de către Oficiul Român pentru Adopţii care transmite o listă cu maximum 10 familii adoptatoare către direcţia de la domiciliul copilului. Aceasta continuă potrivirea teoretică solicitând şi analizând informaţiile transmise de direcţiile de la domiciliul adoptatorilor, pentru a putea identifica familia care să răspundă în cea mai mare măsură nevoilor copilului, motiv pentru care procedura a devenit anevoioasă, necesitând o perioadă mai mare de timp”, au transmis responsabilii cu adopţiile din cadrul DGASPC Vrancea. 

Conform legislaţiei actuale, după obţinerea atestatului, familia adoptatoare este anunţată (dacă are noroc, pe perioada primului an cât e valavil atestatul) cu privire la copilul pentru care a fost selectată ca fiind cea mai potrivită. Totodată, i se prezintă nevoile şi caracteristicile copilului, precum şi fotografii recente ale acestuia. Dacă familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, se stabileşte data primei întâlniri cu copilul, care va avea loc în mediul lui de viaţă, fără a i se spune şi scopul acesteia. În maxim trei zile de la data primei întâlniri cu copilul, familia adoptatoare trebuie să îşi exprime în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică. Întâlnirile următoare (minim patru) au drept scop acomodarea treptată cu familia adoptatoare şi pot avea loc atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. 
   La finalul potrivirii practice, reprezentanţii DGASPC întocmesc raportul de potrivire, iar dacă se constată acomodarea copilului cu familia adoptatoare, direcţia de la domiciliul copilului sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.'' (sursa:Monitorul de Vrancea)

   Procesul este greoi dar si satisfactiile sunt pe masura. Un micut cu ochi cristalini te strange in brate, intreaga lui lume fiind tu.Un copil poate fi al tau nu doar atunci cand tu l-ai procreat, poate fi al tau pentru ca tu, la un moment dat, devii universul lui iar el devine universul tau.

Pacat ca demersurile adoptiei nu sunt simplificate astfel incat toti copiii abandonati sa devina parte integranta a unei familii iar familiile fara copiii sa se bucure de zambetele acestor copii.

   Voi incheia lansandu-va o intrebare, ce credeti, daca e atat de dificil pentru o familie sanatoasa sa adopte un copil, o familie cu probleme de sanatate are vreo sansa????????