Afara ploua...

 Astazi ma voi opri asupra unui capitol ,apropiat sufletului meu: POEZIA.
               CAUTARE
   Singura in asta lume,
   Far de rost si far de nume,
   Cautand cu infrigurare,
   Al meu sens ,a mea chemare,
   Ratacesc pe al meu drum,
   Implorandu-Te acum,
   Sa ma inveti cum sa pasesc,
   Locul, eu, sa imi gasesc,
   Ca o stea ratacitoare,
   In asta lume trecatoare.
   Doar ajutorul Tau de voi avea,
   Voi putea si eu zbura
   In asta lume fara vise,
   Aripile-mi vor fi intinse.


                    MI-E DOR!
  Mi-e dor de ce nu am avut,
  Mi-e dor de tot ce am pierdut,
  Un strop de fericire as vrea,
  Un strop ,ce viata-mi lumina-va.

  Astept o noua primavara,
  Astept ,ca pomii sa-nfloreasca iara,
  Speranta sa aduca-n viata mea,
  Speranta, este tot ce eu as vrea.

  Sa pot sa mai visez, acum ,as vrea,
  Sa pot sa mai visez, la fericirea mea,
  Un curcubeu in drumul meu mi-ar aparea,
  Un curcubeu ce existenta imi va colora.


                 DOAR TU 

  Sufletul mi-e greu ,de ingrijorare,
  Stau acum si astept a Ta alinare.
  Viata este grea,plina de suspine,
  Drumul este greu,plin de maracine.

  Dar eu nu disper,Te astept pe Tine,
  Mana sa-mi intinzi,sa Te indrepti spre mine.
  Chiar in asta zi,cu nori mari si grei,
  Soare sa faci tu, copiilor Tai.

  In orisice zi,chiar de suntem rai,
  Tu,tot ne iubesti,suntem doar ai Tai!
  Ne asculti,ne mangai,uneori ne certi,
  Dar intotdeauna nu uiti sa ne ierti.

  Tu ne-nveti mereu,ce-i rau si ce-i bine,
  S-oferim doar flori,nicidecum suspine,
  Si sa nu uitam,la orice incercare,
  Tu ne esti aproapte,cu a Ta alinare!