Sa mancam sau sa nu mancam fructe?

  Pentru a fi sanatosi ,pentru a avea o imunitate cat mai crescuta, medicii ne recomanda sa avem o alimentatie cat mai variata care sa contina cat mai multe fructe si legume, neprelucrate termic, bineinteles.Acestea sunt o sursa, importanta pentru noi ,de vitamine ,minerale ,fibre si alte substante cu efect antioxidant ,avand un rol important in combaterea radicalilor liberi, responsabili de imbatranire si de declansarea foarte multor boli.
Daca in mod normal fructele si legumele ar trebui sa fie o sursa nestemata de sanatate pentru noi  ,se pare ca acestea pot avea si efecte nocive din cauza substantelor ce sunt folosite la ingrijirea, producerea lor.
  In ziarul Gandul am descoperit o lista cu beneficiile dar si cu numarul substantelor nocive continute de fructele si legumele pe care le consumam fiecare dintre noi,pe care o voi reda in continuare:
,,STRUGURII. Conţin 34 de pesticide, dintre care patru cancerigene. 16,8% dintre struguri conţin substanţe cancerigene, conform sursei. Strugurii uşurează constipaţia, astmul, problemele de inimă şi migrenele.
NECTARINELE. Conţin 33 de pesticide, dintre care şapte cancerigene. 32,3% dintre nectarine conţin substanţe cancerigene. Nectarinele previn bolile de inimă, degenerarea maculară şi cancerul (cele netratate).
CARTOFII. Conţin 37 de pesticide, dintre care şapte cancerigene. Totuşi, cantitatea acestora din urmă este neglijabilă. Cartofii ajută la creşterea în greutate, digestie, îngrijirea pielii şi reumatism.
MERELE. Conţin 42 de pesticide, dintre care şapte cancerigene. 87,9% dintre mere conţin substanţe cancerigene. Merele ajută astmul, creşterea în greutate, colesteroul şi diabetul.
VARZA CREAŢĂ. Conţine 46 de pesticide, dintre care nouă cancerigene. În medie, 65% dintre aceste legume conţin substanţe cancerigene. Varza creaţă ajută funcţia tiroidă, colesteroul şi presiunea sangvină.
 SPANACUL. Coţine 48 de pesticide, dintre care opt cancerigene. În medie, 75% dintre aceste legume conţin substanţe cancerigene. Spanacul ajută vedere, funcţiile inimii şi ale aparatului gastrointestinal.
ARDEII GRAŞI. Conţin 49 de pesticide, dintre care 11 cancerigene. 33,8% dintre ardei conţin substanţe cancerigene. Ardeii graşi îmbunătăţesc vederea şi împiedică formarea cheagurilor de sânge şi creşterea colesterolului.
SALATA VERDE. Conţine 51 de pesticide, dintre care 12 cancerigene. 30,6% dintre salate conţin substanţe cancerigene. Salata verde e bună pentru digestie, sănătatea ficatului şi cataractă.
AFINELE. Conţin 52 de pesticide, dintre care opt cancerigene. 34,8% dintre afine conţin substanţe cancerigene. Afinele sunt bune pentru vedere, bolile de inimă şi cancer (cele netratate).
CĂPŞUNELE. Conţin 54 de pesticide, dintre care nouă cancerigene. În medie, 77,5% dintre căpşune prezintă substanţe cancerigene. Căpşunele sunt bune pentru vedere, sănătatea oaselor şi calmarea inflamaţiilor.
PIERSICILE. Conţin 62 de pesticide, dintre care 10 cancerigene. 31,1% dintre piersici conţin substanţe cancerigene. Piersicile sunt bune pentru anemie, digestie, gastrită, dar şi pentru eliminarea pietrelor de la rinichi.
ŢELINA. Conţine 64 de pesticide, dintre care 13 cancerigene. În medie, 60,5% dintre aceste legume conţin substanţe cancerigene. Ţelina ajută la echilibrarea PH-ului sangvin, la colesterol şi constipaţie.''
  Prin urmare, se pune intrebarea, ce sa facem?Sa ne bucuram de gustul lor delicios si de beneficiile pe care ni le aduc sau sa ne ingrijoram de efectele nocive pe care le-ar putea avea?